Monthly Archives: Martie 2011

adele

imi place zilele astea…

Anunțuri

unu pe unu

viata nu mi se pare irosita daca nu faci si nu ai. mi se pare irosita cand ai alte modele decat pe tine insuti.

barfuss

am asteptat de mult sa mai vad un film care sa ma impresioneze asa, cu totul. poveste, personaje, muzica. mai ales muzica.

confort

mi-am cautat mereu o zona de confort. iar cand am gasit-o, m-am intins pe spate si am fluierat privind la cer. nu am gandit constructiv. nu m-a interesat sa-mi fac usoare viitoarele cautari. am ramas acolo linistit. pana mi-am dat seama ca a expirat de mult tot confortul, iar acum sunt undeva, nu stiu unde, pierdut intre zgomote, oameni si obiecte.

viata in vitrina

viata fara vise si dorinte e ca o vitrina goala. e trista si dezolanta. golul inseamna singuratate. pentru mine inseamna si libertate. cand umplu rafturile cu prea multe, ma simt constrans si agitat. sa te bucuri de lucruri, dar sa nu fii dependent de ele. sa traiesti aproape de afectiunea celorlalti, dar sa fii constient ca nu va dura la nesfarsit. e un pic ametitor. imi vreau viata simpla, cu decizii clare si hotarate si decorata minimalist. fiind atat de schimbator, un vesnic indecis si un ezitant, va fi greu. dar nu imposibil.

aparente

cand calci intr-un rahat si te chinui sa te stergi, ai senzatia ca tot mai ramane o urma. pentru mine, incepe sa miroasa urat eticheta de om serios si sobru. ma reprezinta in buna masura si mi-a asigurat multa liniste si confort. acum incepe sa devina o bariera. sunt si altfel. vreau sa fiu si altfel. si imi iese tot mai greu. relatiile cu persoanele noi devin complicate. si nu mai am motivatie sa fac efortul asta. sa arat ce nu se vede.

schimbare

am mai trecut prin transformari. am inteles gresit sa fiu independent si sigur pe mine. am devenit suficient, iritabil si poate chiar arogant. mi-e teama sa nu fac la fel. am inceput sa raspund la rautati cu rautati, la ironii, cu ironii. (ma refer la persoanele neutre afectiv, nu la prieteni) fac asta detasat, pentru ca m-am desprins de ce gandesc ceilalti despre mine. cel putin pentru moment. nu-mi place ca ma simt mandru de mine cand sunt rautacios cu cineva, doar pentru ca mi se pare mie ca asa merita. pana acum, as fi intors capul, ori as fi rabufnit, m-as fi certat. nici asta nu era ok. ce tin in mine se acumuleaza si duce la reactii necontrolate. iar reactiile nervoase pe moment aduc doar zambete de satisfactie pe fata celor care m-au provocat. nu am o concluzie. doar o teama. ca ma transform intr-un om superficial si insensibil.