e greu sa calculezi randamentul cuiva. exista metode, stiintifice, prin care poti sa iti dai seama de potential. dar de la potential la ce arati in practica e cale lunga.
ma uit la mine in primul rand. sub presiune sunt mediocru. m-au promovat la serviciu si chiar daca nu am multe in plus de facut gresesc. mi-a disparut inspiratia.
de vina e presiunea, zic eu. poate si ca nu mai am placere in ceea ce fac.
sunt patru ani si jumatate de cand lucrez in presa. e meseria la care am visat de cand eram copil. pentru ca sunt o persoana timida, retrasa nu am luat in serios ideea pana am ajuns la finalul liceului. am dat la jurnalism si e cea mai buna decizie a vietii.
dupa facultate, am fost cateva luni la un ziar. m-au respins si nu stiam ce sa fac. ma rugam sa mai am parte de o sansa. a venit, cand imi pierdusem orice speranta. am inceput de la zero, asa cum era si normal. prima stire, primul interviu, primul reportaj, prima legitimatie. imi aduc aminte cu placere de fiecare dintre ele. dar toate astea nu ma fac sa regasesc placerea de a lucra.
acum am acceptat o pozitie din care trebuie sa ma implic si mai mult. e flatant, aud felicitari in jur. dar nu stiu nici acum de ce am zis da. din orgoliu, pentru bani sau vanitate. probabil ca de asta. altfel, imi doream liniste si orice in afara de un plus de stres.
